​Tipuri de strategii de Exit

 

Strategia de Exit este o manevră complexă care poate fi efectuată prin diferite sisteme financiare și înțelegeri contractuale.

Există câte o formulă diferită de Exit pentru fiecare tip de afacere.

Se începe cu un model de Exit care trebuie ajustat și planificat în funcție de domeniul de activitate, situația financiara actuala a firmei, situația pieței și mulți alți factori.

​

De-a lungul anilor, prin intermediul diviziei noastre de investiții, am întâlnit mulți proprietari în căutarea unei investiții de Exit parțial sau complet. Este important ca fiecare proprietar să aibă noțiunile de bază în ceea ce privește tipurile de Exit înainte de a solicita orice fel de propunere de investiție.

 

Pe piață veți găsi 5 modele de Exit:

 

1. Fond de capital privat – Acest tip de Exit poate fi stabilit printr-un fond de capital privat, investitori privați, grupuri de investiții sau orice forma similară de entitate financiară.
Procesul cu o firmă de capital privat este mult mai organizat și se poate desfășura în stagii de dezvoltare în afaceri prin obținerea unor rezultate de succes și investirea în suma de finanțare convenită în cadrul companiei, în timp ce drepturile de proprietate revin, de cele mai multe ori în structura majoritară, însă, depinde de caz.

Acest model este cel mai aproape de a aduce câteva beneficii sigure:

• În procesul de dezvoltare, afacerea devine mai eficientă și de succes prin implicarea unei echipe de profesioniști. Cei mai mulți provenind din domeniul fondurilor de capital, având experiența necesara în tranzacții similare.

• În momentul în care rulați acțiuni de fonduri cu capital privat, valoarea crește ca rezultat al unei investiții remarcabile. Fondurile private de investiții tind să fie investite în companii promițătoare.

• Exit – Relaxați-vă. Din acest moment, fondul privat de investiții devine o parte integrată a companiei, ei for face toate acțiunile necesare bazate pe rețelele de investiții și a partenerilor.

 

2. Merger & Acquisition (M&A) – Îmbinarea unei companii cu una asemănătoare sau fiind cumpărată de una mai mare. Fuziunea sau achiziționarea indică faptul că deținătorul companiei vinde interesul de control asupra afacerii către achizitor. Proprietarul inițial poate să fie încă implicat în operațiunile zilnice în funcție de termenii stabiliți contractual.

​

3. Exit-ul unei afaceri – Cea mai potrivita opțiune pentru companiile active care funcționează în scopul maximizării profitului proprietarului fără un plan concret pentru creștere și expansiune. Proprietarul este dispus să mențină drepturile.
Colaborând cu o companie profesionistă de O&M (Operational & Management) cu expertiză financiară și de investiții pe toată durata activității în timp ce menține costurile operaționale la minimum până ce viitorul afacerii va fi determinat de către proprietar – sa vândă sau să se retragă.

​

4. Initial Public Offering (IPO) – The Initial Public Offering (IPO) este o metodă de vânzare de acțiuni ale afacerii către publicul larg. Prin oferirea acțiunilor publicului larg și permiterea cumpărării, veți genera o sumă generoasă de bani într-un timp scurt.

Prin împărțirea acțiunilor sau cedarea lor în totalitate, veți provoca un Exit al afacerii.

Acest model este potrivit doar companiilor mari în momentul în care dezvoltarea și expansiunea înregistrează costuri foarte mari.

​

5. Vinde unui prieten – Acest model nu este M&A din moment ce nu combină doua entități. Este un proces obișnuit de vânzare a afacerii către o altă entitate, permițând-vă sa vă retrageți și să vă pregătiți pentru distracție în noile activități ale afacerii. Cumpărătorul ideal este cineva care are mai multe cunoștințe și este mai interesat de partea operațională a afacerii si o poate crește.

​

6. Lichidarea sau închiderea – O afacere nu se dezvoltă niciodată doar cu intenția de a fi lichidată într-o zi, și chiar și antreprenorii de o viață își pot da seama când le-a fost de ajuns. Procesul de lichidare este ceva ce se întâmplă mereu în lumea afacerilor. Afacerile care se luptă din punct de vedere financiar aleg de obicei să lichideze activele, în timp ce vânzarea produselor sau a serviciilor se face la un preț mai mic decât cel al pieței pentru a asigura o vânzare rapidă. Procesele de lichidare sunt primele opțiuni folosite pentru a se achita creditorilor, iar ce rămâne se împarte acționarilor.

​